Alexandru Nemoianu – Raportul „Tismeneanul“

La jumătatea lunii Decembrie 2006 a fost dat publicităţii raportul întocmit de către o comisie condusă de către Vladimir Tismaneanu, zis „Ţismeneanul.“

Acest raport ar fi trebuit să prezinte crimele comise de către regimul comunist în România şi să le documenteze.

Raportul a cuprins o sumară istorie a regimului comunist şi el numeşte, selectiv, câpva dintre conducătorii şi ideologii comunişti. În nici un chip nu caută raportul să condamne ideologia marxist-leninistă şi tot în nici un chip nu analizează crimele comuniste şi mai vârtos universul concentraţionist comunist (care ar fi însemnat să numească numărul celor ce au trecut şi pierit în acel infern, structura victimelor: etnică, socială, ideologică). Din ignoranţă, sau poate din rea intenţie criminală, raportul „uita“ să menţioneze că între comunişti şi între victimele lor a fost o deosebire de credinţă atâta de mare încât în chip necesar una dintre părţi a avut dreptate şi alta nu a avut. In fapt, din toate punctele de vedere, acest raport este un eşec şi un pretext.

El este în realitate un manifest de intenţie vicios. Un manifest care încearcă să genereze asociaţii false şi demonizări, prin asociere, false. Asocieri monstruase între comunism, un fenomen eminamente alogen pentru istoria românească, şi cei care cred în modelul existenţial românesc. Raportul este de un tezism sfruntat, atâta de sfruntat încât inevitabil va fi privit, în cel mai bun caz, suspect şi încă mai probabil va genera răspunsuri care vor fi antitetice scopului dubios propus de către „Tismeneanul“ Raportul este, în conţinut, analiză şi demonstraţie un eşec penibil. Nici nu se putea altcum.

Raportul nu a căutat să analizeze un fenomen istoric monstruos, el a căutat să fie o piesă într-un viitor care este pregătit fără nici un fel de consideraţie pentru Neamul Românesc. In esenţă, direct şi indirect, raportul afirmă că pentru regimul comunist „răul“ nu a fost existenţa în sine a comunismului şi doctrina bestială marxist-leninistă ci „alunecarea“ lui în „mlaştina naţionalistă.“ Deci, în părerea lui „Tismeneanul,“ răul comunismului a stat în împrejurarea că în condiţii adverse limită au fost oameni, cărturari, care au aflat modalitatea de a continua să simtă, să scrie şi să cuvânteze în duh românesc. Mai mult, raportul se avântă în a declara că pentru România, de azi şi cea de mâine, „pericolul“ îl reprezintă toţi şi fiecare dintre cei care au respect şi dragoste pentru Neamul Românesc, Tradiţia Românească. Biserica Ortodoxă şi modelul existenţial românesc. In această monstruoziiaie sălâşuiesţe rostul pentru care raportul „Tismeneanul“ a căpătat existentă. Acest raport se alătură bazei ideologice a noului regim de ocupaţie, din România, ideologie care va face cu putinţă noua prigoana de tip „ceka.“ În mai multe feluri „raportul“ încununează activitatea ocultă dusă prin organizaţia pentru o „societate civică,“ „Fundaţia pentru o societate deschisă“ (a „deja“ globalistului Soros) şi alte „eiusdem farinae.“ Ceeace ar trebui să fie reţinut este faptul că viitorele victime vor fi alese dintre cei care mărturisesc aceleaşi credinţe ca şi victimele prigoanei comuniste; sentimentul de dragoste pentru Pământul Românesc, Tradiţia Românească, Biserica Ortodoxă şi modelul existenţial românesc. Dacă noua inginerie a viitorului va reuşi rămâne un enorm semn de întrebare. Personal, rămân încredinţat că răspunsul asimetric pe care îl va da Neamul noilor „deja“ internaţionalişti va fi neaşteptat şi distrugător pentru aceştia din urmă.

ALEXANDRU NEMOIANU, 16 Decembrie, 2006


%d blogeri au apreciat asta: